Violența împotriva femeilor: Consimțământul

20 min

16+

Acest modul conține scurte descrieri ale violenței sexuale. Dacă preferați să nu vizualizați acest conținut, vă rugăm să consultați celelalte module ale noastre.

Până la finalul acestuia veți putea:

Să înțelegeți legătura dintre viol și dreptul de a fi liber de a nu fi supus torturii sau altor rele tratamente;
Să explicați lipsa de consimțământ ca element cheie pentru definirea cazurilor legate de viol;
Să întreprindeți acțiuni în cadrul campaniei “Hai să vorbim despre Consimțământ”

Dacă sunteți gata, faceți clic pe „MAI DEPARTE” pentru a începe!

MAI DEPARTE

Înapoi

1 2 3 4 5 6

Începutul istoriei ”E”

În cazul E.B. împotriva României (2019), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a examinat plângerea unei femei cunoscute sub numele E. din motive de anonimitate.

Aflați de ce violul este o formă a torturii sau a relelor tratamente

MAI DEPARTE

Înapoi

1 2 3 4 5 6

Înțelegeți teoria

Care este legătura dintre viol și dreptul de a nu fi supus torturii și altor rele tratamente?

Tortura este atunci când unei persoane îi este aplicată în mod intenționat o durere sau suferință puternică având un anumit scop bazat pe discriminare. Scopul concret este de a obține informații sau o mărturisire, de a pedepsi sau de a intimida. Pentru a fi considerată tortura, trebuie să existe o implicare a unui funcționar, cum ar fi un polițist sau un gardian din închisoare.

Cu toate acestea, acest lucru nu e necesar să fie făcut direct —nu trebuie să comită ei însăși actul de tortură sau alte rele tratamente. Este suficient faptul că au lăsat cu bună știință să se întâmple acest act. Uneori, o persoană este afectată fără ca toate elementele torturii să fie prezente. De exemplu, în cazul în care scopul de a provoca durere sau suferință nu este unul dintre motivele menționate anterior. În astfel de cazuri, prejudiciul nu va fi cauzat de tortură, dar oricum considerată ca rele tratamente (denumite uneori ca „alte acțiuni și pedepse dure, inumane sau degradante”).

Statele au obligații negative și pozitive de a proteja dreptul nostru de a nu fi supuși torturii și altor rele tratamente.

Obligația negativă înseamnă că statul trebuie să se abțină de la anumite acțiuni. De exemplu, funcționarii publici nu trebuie să aplice tortura și alte rele tratamente, cum ar fi violul asupra persoanelor fizice.

Obligația pozitivă necesită o acțiune din partea statului. De exemplu,

statele trebuie să instituie o legislație adecvată care va protejeaza efectiv persoanele de viol și de alte acțiuni violente cu caracter sexual;
de asemenea, statele trebuie să aplice această legislație în practică prin investigare eficientă și, după caz, prin urmărire penală, pentru toate actele de viol sau de alte acțiuni violente cu caracter sexualși să ofere protecție victimelor.

Mai simplu vorbind, incapacitatea investigării efective a acuzațiilor de viol reprezintă o încălcare a dreptului de a nu fi supus torturii sau altor rele tratamente de către stat.

Statele poartă această obligație pozitivă de a efectua investigarea eficientă a tuturor cazurilor legate de viol, indiferent dacă făptuitorul este un agent al statului, un partener violent, soț/soție sau un străin.

Acum, haideți să aflăm ce s-a intamplat exact cu E. in mai 2008.

MAI DEPARTE

Înapoi

1 2 3 4 5 6 7

Aflați mai multe despre povestea E. Pentru o examinare detaliată a fiecărei situații, prinde și mișcă panorama, fă clic pe puncte și citește textul

Mai jos vedeți un sat românesc. Hai să aflăm ce s-a întâmplat cu E. în mai 2008.

Acest caz se referă la obligații negative sau pozitive ale statului de a proteja indivizii de tortură sau de alte rele tratamente?

Obligații negative
Obligații pozitive

Înapoi

1 2 3 4 5 6 7

Examinează investigația autorităților în cazul E. Pentru o examinare detaliată a fiecărei situații, prinde și mișcă panorama, fă clic pe puncte și citește textul.

E. s-a dus direct la poliţie să raporteze infracțiunea, dar secţia era închisă. A doua zi E. a mers din nou la poliție și a depus o plângere. La început, poliţia a sfătuit-o să retragă plângerea deoarece nu au existat martori. Au spus că „ea singură a căutat-o” şi „a meritat-o”. Ea a refuzat să retragă plângerea și investigația a fost pornită.

Să analizăm din nou ce s-a întâmplat cu E., dar de data aceasta — prin prisma autorităților române. Ce fapte importante au ales autoritățile să ignore în mărturia făcută de E?

Ce fapte importante au ales autoritățile române să ignore?

Invaliditatea intelectuală de care suferea E.
Trecutul infracțional al lui T.
Detalii despre scena infracțiunii (timpul de noapte, cimitir, utilizarea amenințării cu un cuțit)
Toate cele de mai sus

Înapoi

1 2 3 4 5 6 7

În cazul dat, femeia a spus NU, însă T. a încălcat autonomia ei sexuală și a violat-o. Chiar și absența exprimării voinței prin NU din partea victimelor nu înseamnă că își dau consimțământul și acest “NU” nu este suficient pentru a stabili acțiunea de viol în 100% din cazuri.

Să discutăm cu un avocat internațional pentru drepturile omului ca să aflăm mai multe despre situația cu E. și rolul consimțământului.

RESPONSE OPTIONS

- Bună, sunt încântată să discut despre această situație și să vă răspund la întrebări.

- În cazul de față, autoritățile s-au confruntat cu două poziții conflictuale ale evenimentelor. E. a pretins că a fost violată de T. în seara zilei de 20 mai 2008. Cu toate acestea, omul implicat în incident a susținut că ea a fost de acord cu actul sexual în acea seară. Obiectivul principal al autorităților, în timp ce investigau această afirmație, a fost de a determina dacă actul sexual a fost sau nu consensual.

- Este important ce abordare ia statul. Concluziile făcute de procurori și instanțele judecătorești din România s-au bazat doar pe faptul că E. nu a cerut ajutor și corpul său nu a prezentat semne de rezistență violentă specifice violului.

- Cuvintele cheie sunt „în unele cazuri”, dar nu toate. Uitați-vă la statisticile pe care România le-a prezentat Curții Europene.

- Exact. Principala slăbiciune ale astfel de abordări „bazate pe violență” pentru investigarea violului este, de fapt, că ceea ce sa petrecut cu E. este mai des întâlnit. Prin urmare, legislația internațională privind drepturile omului impune acum guvernelor să se îndepărteze de la ideea de a pune accentul pe dovada violenței fizice și a rezistenței victimei, la existența sau inexistența consimțământului.

- De fapt, E. a spus că a fost amenințată și avea teama pentru viața ei. Nu a putut nici să reacționeze, nici să se opună lui T. În astfel de circumstanțe, absența rănilor poate fi una dintre trăsăturile caracteristice ale violului.

- Acest lucru ar putea explica motivul pentru puține condamnări în cazurile în care nu există dovezi de violență fizică. În plus, alte victime ar putea decide să nu mai raporteze incidente în viitor. Pe bună dreptate, pare inutil pentru ele.

- Să facem UN SONDAJ rapid. Câte femei din Europa crezi că au confirmat că au fost violate?

Potrivit studiului FRA din 2014, 9 milioane de femei din Europa au raportat că au fost violulate.

- Da, este, nu-i aşa? Numai analizând amploarea violurilor doar în Europa și gândindu-mă la ineficiența acestei abordări bazate pe violență fizică în majoritatea acestor cazuri... ne putem imagina doar amploarea impunității în cazul violurilor și violatorilor în general.

- Într-adevăr este. Supravieţuitoarele violurilor trebuie, de asemenea, să se confrunte cu consecinţele definiţiilor bazate pe violenţa fizică a violului în codurile penale şi în modul în care instanţele interpretează legea. În cazul României, definiția violului nu a prevăzut în mod explicit rezistență fizică din partea victimei pentru a stabili faptul violului. Dar acesta a fost interpretarea dată de autoritățile de investigație și de instanța de judecată definiției din codul penal.

- Excelentă întrebare. Răspunsul este că autorităţile ar fi trebuit să o trateze cu respect şi grijă. Ar fi trebuit să încerce să stabilească dacă actul sexual a fost consensual. În absența dovezilor de violență fizică, acestea ar fi trebuit să aplice o „abordare sensibilă a contextului”.

- În primul rând, să se concentreze nu doar asupra acţiunilor victimei, ci și asupra acţiunilor presupusului violator.

- În al doilea rând, luarea în serios a tuturor dovezilor de vulnerabilitate sporită a E. De exemplu, autoritățile ar fi trebuit să ia în considerare documentul medical care afirma că E. avea o ușoară dizabilitate intelectuală.

- Sigur că da. Curtea Europeană și-a exprimat în mod repetat opinia, potrivit căreia neexaminarea în mod corespunzător a plângerilor de abuz sexual împotriva copiilor sau a altor persoane vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități intelectuale, ar putea încălca obligațiile pozitive ale statului privind protecția libertății de a nu fi supus torturii și a altor rele tratamente. În plus, Curtea a constatat că femeia a fost supusă unor suferințe suplimentare ca urmare a incapacității autorităților de a o informa cu privire la drepturile sale procedurale și de a-i acorda asistență juridică și consiliere gratuită.

- În general, autorităţile ar fi trebuit să facă tot ceea ce ar fi în mod rezonabil util pentru evaluarea credibilității declarațiilor și o evaluare completă a circumstanțelor. Și nu se referă doar la România, apropo. Aceste obligații pozitive ale guvernelor de a ne proteja pe toți de tortură și alte rele tratamente sunt relevante pentru toate cele 58 de țări care au semnat Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

- Bună întrebare - pentru început avem nevoie atât de o reformă a legislaţiei pentru a recunoaște că sexul fără consimțământ este viol, cât și de poliție, avocați și judecători care implementează legea, garantând accesul la justiție, sprijin și protecție pentru toate victimele violului.

- Nu, aveți dreptate! Mai sunt şi alte schimbări importante de făcut. Să ne îndepărtăm de cazul României şi să privim în jurul nostru şi la propriile noastre relaţii. Toți trebuie să gândim, să învățăm și să vorbim mai mult despre consimțământ. De exemplu, toată lumea ar trebui să știe că, consimțământul nu este doar un simplu „da”. Consimțământul este un statut permanent și poate fi retras în orice moment dacă cineva se răzgândește. De asemenea, trebuie să contestăm stereotipul negativ comun că, dacă o femeie nu spune NU sau dacă tace și nu se opune, înseamnă că este de acord. După cum vedem din multe alte istorii despre supraviețuitoare, absența acestui NU sau a opunerii nu înseamnă consimţământ.

- Presupun că ar trebui să acorde o întrebare și să aștepte răspunsul verbal sau non-verbal? De obicei facem așa verificare atunci când suntem interesaţi de opinia altei persoane, nu-i așa? De asemenea, ar trebui să luăm în considerare dacă există ceva care ar putea afecta capacitatea cuiva de a-și da consimțământul liber, orice handicap sau orice dezechilibru al puterilor.

- Ştiu. Ce-ar fi să începem să discutăm dacă avem nevoie de o nouă normă? Până când nu vom sensibiliza și nu vom schimba atitudinile negative în comunitățile noastre, atunci societățile și autoritățile noastre nu se vor schimba.

Acum, să verificăm cât de bine ați trecut prin modul!

MAI DEPARTE

Înapoi

1 2 3 4 5 6 7

Testează-ți cunoștințele

Marcați dacă următoarea afirmație este Adevărată sau Falsă:

Eșecul investigării efective a acuzațiilor de viol reprezintă o încălcare a dreptului de a nu fi supus torturii și relelor tratamente din partea statului.

Adevărat
Fals

Citiți întrebarea și alegeți răspunsul corect:

Care ar trebui să fie elementul-cheie în investigarea eficientă a cazurilor legate de violuri, în conformitate cu legislația și standardele internaționale privind drepturile omului?

Violenţa — lipsa de urme de rezistenţă sau martori va însemna că sexul a fost consensual.
Consimțământ — lipsa unor urme de rezistență sau martori nu înseamnă întotdeauna că sexul a fost consensual. Contextul contează.

MAI DEPARTE

Înapoi

1 2 3 4 5 6 7

Sfârșitul istoriei E.

După o serie de încercări nereușite de a face apel în România, E. a depus o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Felicitări! Ai finisat modulul!

Pentru a afla mai multe despre modul în care violența sexuală încalcă drepturile omului descărcați prospectul nostru „Violul ca încălcare a drepturilor omului”:

DESCARCĂ BROȘURA

Violența împotriva femeilor: Consimțământul

Aflați mai multe despre povestea E. Pentru o examinare detaliată a fiecărei situații, prinde și mișcă panorama, fă clic pe puncte și citește textul

This site uses cookies

Necessary cookies

Violența împotriva femeilor: Consimțământul

Aflați mai multe despre povestea E. Pentru o examinare detaliată a fiecărei situații, prinde și mișcă panorama, fă clic pe puncte și citește textul

This site uses cookies

Necessary cookies

Analytics cookies

Marketing cookies